Până în prezent autorităţile, care denunţă existenţa unor „sabotori” în rândul protestatarilor, au ales să gestioneze cu duritate protestele, forţele de ordine trăgând pentru a dispersa manifestanţii la Bagdad, precum şi în sudul ţării, la Nassiriya şi în oraşul sfânt şiit Najaf.
Bilanţul morţilor a ajuns miercuri la 8 manifestanţi şi un poliţist, ucişi toţi de gloanţe la Bagdad şi Nassiriya, conform unor oficiali care nu au indicat originea celor care au tras.
Starea de asediu a fost decretată, de asemenea, la Najaf şi Nassiriya.
La Bagdad şi în alte localităţi irakiene, manifestanţii au continuat să se strângă în timpul nopţii pentru a-şi manifesta mânia faţă de clasa conducătoare a unei ţări care, în clasamentul celor mai corupte state realizat de Transparency International, ocupă locul al 12-lea.
Protestele împotriva puterii nu sunt rare în Irak, dar de la formarea guvernului Mahdi, pe 25 octombrie 2018, nicio manifestaţie de acest tip nu a cunoscut o astfel de amploare.
Mobilizarea a strâns laolaltă cetăţeni dezamăgiţi de guvern, fără ca vreo organizaţie, politică sau religioasă, să se declare la originea solicitărilor de proteste în online.
Cotidianul de orientare liberală Al-Bayina al-Jadida vorbeşte despre o mişcare „pentru prima oară sub niciun stindard, fără afiş şi fără sloganuri de partid”.
Temându-se de o escaladare a violenţelor, ONU a făcut apel la „reţinere”.
Profund afectat de numeroase conflicte în ultimele decenii, Irakul a ieşit la sfârşitul anului 2017 din războiul împotriva grupării jihadiste a Statului Islamic cu o economie vlăguită şi o rată a şomajului de 25% în rândul tinerilor.