Despre „lacrimogenele” Jandarmeriei

Credincios principiului că orice informație trebuie analizată și verificată, din toate sursele posibile – nu acceptată pentru că este spusă de cineva care, vremelnic, deține o funcție importantă și, mai ales, recunoscător lui Dumnezeu că înțeleg ceea ce citesc (adică nu sunt analfabet funcțional) și nu sunt posesorul unor diplome obținute prin compromisuri morale (adică mi-am dat examenele la timp, cinstit și corect), am fost curios să știu ce este gazul lacrimogen. Și, conform Wikipedia: ”Gaz lacrimogen este un termen generic ce desemnează ansamblul de compuși chimici ce cauzează incapacitate temporară prin iritarea ochilor (înțepături, lăcrimare, dificultate în a ține ochii deschiși) și/sau a sistemului respirator. Exemple de gaze lacrimogene sunt sprayul cu piper, sprayul PAVA, gazul CS, gazul CR, gazul CN, bromoacetona, bromura de xilil. Ca gaz lacrimogen se alege unul cu toxicitate redusă și non letal. La temperatura camerei este alb, în stare solidă; rămâne stabil la încălzire; are solubilitate redusă în apă dar se dizolvă în solvenți organici. Are presiunea vaporilor joasă, fiind în general dispersat ca aerosol.

Gazul este utilizat fie ca aerosol (pentru autoapărare), fie în grenade (de regulă de către poliție, pentru dispersarea mulțimii). Folosirea sa în scenarii reale de război constituie încălcare a Convenției pentru interzicerea armelor chimice (CWC), ale cărei standarde legale sunt implementate de Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice cu sediul la Haga.

Efectele gazului sunt accentuate în condiții de căldură și umiditate ridicată. Subiecții sub influența alcoolului sau a drogurilor sunt mai puțin sensibili datorită rezistenței crescute la durere. Efectele includ: iritarea căilor lacrimale și a ochilor; iritarea căilor respiratorii; probleme respiratorii; greață, vomă; spasme; dureri toracice; dermatite, alergii.
Efectele unor doze mari de gaz: edem pulmonar; hemoragii interne; necroza țesuturilor căilor respiratorii; necroza țesuturilor aparatului digestiv”.

Deci, concluzia, pentru cel ce știe să citească și înțelege ce citește, gazul lacrimogen este un gaz extrem de toxic pentru organismul uman, care, aplicat în doze mari și în condiții de căldură și umiditate ridicate (condiții îndeplinite în data de zece august 2018), adică iresponsabil, poate cauza: edem pulmonar; hemoragii interne; necroza țesuturilor căilor respiratorii; necroza țesuturilor aparatului digestiv.

Deci, ce ne spun Raed Arafat, jandarmii și propaganda pesedistă, sunt minciuni ordinare. Adevărul e că cei din Piața Victoriei, la data de 10 august 2018, au fost, premeditat și iresponsabil, gazați cu gaze toxice, care pot avea efecte secundare grave și chiar letale (în anumite condiții, dacă organismul suferă de anumite afecțiuni) asupra organismului uman, mai ales că s-au aplicat doze uriașe (au consumat tot gazul din dotare), fără control.

Știu ei de ce fac demonstrații – precum cea de la jandarmerie și de ce mint că acest tip de gaze (CS) nu ar avea nici un efect secundar. Nu sunt specialist, dar dacă minte Wikipedia (și, în general, nu minte, ci doar spune mai puțin decât realitatea, din lipsă de informații), mint și eu. Ei manipulează cu asigurări care se bazează pe părerile unor pseudo-specialiști (nici unul din cei care au declarat că gazele sunt inofensive nu e de specialitate), iar eu manipulez cu Wikipedia. Cine o fi având dreptate?

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *