Citește și: Cine ajunge în fața procurorilor SIIJ pentru explicații în dosarul lui Koveși
„Dintre aceste 1014 dosare de la DNA constituite in baza protocolului, 105 au avut ca „beneficiar secundar” Directia condusa Adrian Ciocarlan (n.r.: SRI), 65 au avut echipe operative comune. Iar 20 dintre acestea au fost constituite pe un plan de actiune comun”.
Documentul arată care era circuitul actelor și cum, după cererea către instanță de emitere a mandatelor pe siguranță națională, răspunsul nu mai ajungea la procuror.
„Circuitul acestor propuneri de la Serviciul Român de Informații era următorul:
– primirea propunerii/solicitării formulate de SRI
– înregistrarea propunerii în cadrul serviciului de documente clasificate
– informarea procurorilor desemnați să avizeze propunerea cu privire la primirea acesteia
– examinarea și avizarea (pozitivă sau negativă) a propunerii de către unul dintre procurorii desemnați prin ordin al procurorului general
– prezentarea propunerii avizate procurorului general care decide pozitiv sau negativ trimiterea acesteia către ÎCCJ
– transmiterea propunerii avizate către ICCJ cu adresă semnată de procurorul general sau înlocuitor al acestuia
– transmiterea propunerii se face prin unitatea militară specializată din cadrul SRI ori electronic (începând cu octombrie 2012) pe baza unei proceduri de securitate aprobate de Oficiul Registrului Național al Secretelor de Stat
– ICCJ emite mandatele de securitate națională pe care le transmite direct instituțiilor care formulează propunerea; încheierile și mandatele de securitate națională nu se comunică PÎCCJ”.
Prin ordine succesive, în perioada 2008-2018, autorizarea activităților prevăzute de art. 20 din Legea 535/2004 în scopul culegerii de informații, au fost desemnați următorii procurori: Olaru Codruț, Tițian Dana-judecător, consilier al procurorului general, Bulancea Marius Bogdan, Iacob Marius, Șelaru Valentin Horia, Bica Alina Mihaela, Georgiana Hosu, Cristian Lazăr, Nicolae Lupulescu, Varga Romulus, Cosneanu Gheorghe, Scutea Gabriela etc.